seo
Informații

Asociația obștească. Asociația Republicană a Tinerilor Pacifiști "Pentru pace în Moldova"

Ремонт ноутбука своими руками. Быстрый и гарантийный ремонт ноутбуков. Срочный ремонт ноутбуков. Ремонт компьютеров на дому. Быстрый ремонт компьютеров своими руками. Настройка и ремонт компьютеров. Java уроки для начинающих. Лучшие java уроки. Учим язык Java с нуля. Обзор смартфонов samsung. Качественный обзор смартфонов samsung galaxy. Обзор смартфона samsung galaxy s4. Фото картинки приколы. Самые новые картинки приколы. Лучшие приколы картинки. Скачать аддоны для wow. Самые новые аддоны для wow скачать. Скачать аддоны для wow быстро и без реги. Видео уроки python. Лучшие python уроки. Учим язык python с нуля. Скачать шаблоны для Joomla. Самые новые joomla шаблоны. Бесплатные шаблоны для Joomla.

Informații

Informație
PDF Imprimare Email

Atenție! Necunoașterea legii nu Vă eliberează de răspundere.

Trebuie să cunoști că în Republica Moldova, pe lîngă serviciul militar  în termen,  care este obligatoriu, există serviciul civil (de alternativă), care nu presupune îndeplinirea serviciului militar sub arme.

 

 

În conformitate cu legile Nr. 156 din 06-07-2007 cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă) și Nr. 1245 din  18.07.2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei:

FEBRUARIE, MARTIE – încorporarea în serviciul civil (de alternativă)

APRILIE, MAI, IUNIE, IULIE – încorporarea în serviciul militar

AUGUST, SEPTEMBRIE – încorporarea în serviciul civil (de alternativă)

OCTOMBRIE, NOIEMBRIE, DECEMBRIE, IANUARIE - încorporarea în serviciul militar

 

 

 

 


 

 

Republica Moldova şi-a îndreptat toate direcţiile sale spre un curs European, spre integrarea în Uniunea Europeană. Prin urmare, legislaturului îi revine ca sarcină să readucă legislaţia naţională în contextul standartelor Europene. La momentul de faţă sarcina este de a aduce la cunoştinţa cît mai multor tineri despre dreptul lor de a refuza la serviciul militar din cauza convingerilor pe care le au, iar scopul nostru este - de a informa cît mai mult tineret despre dreptule lor Constituţionale şi posibilitatea acestora de a se apăra de fărădelegi.

Statul garantează libertatea conștiinței cetățenilor RM, ceea ce implică și dreptul a refuza îndeplinirea serviciul militar pe motiv de conștiința, dar îndeplinirea celui civil (de alternativă).

Fiecare cetăţean al Republicii Moldova are dreptul la înlocuirea serviciului militar cu serviciul civil (de alternativă) dacă convingerile sale contravin indeplinirii serviciului militar. Serviciul civil nu inseamnă eschivare ci o contribuţie în folosul statului şi a societăţii.

Serviciul civil este o alternativă reală a serviciului militar. Serviciul civil nu are caracter de pedeapsă.

Pentru mai multă informaţie despre modalitatea depunerii cererii dar şi a îndeplinirii serviciului civil puteţi veni la sediul Asociaţiei care se află la adresa mun. Chişinău, str. Ismail 21, of.10, puteţi suna la nr. de tel. (022) 27-00-88, 060590690.


 

Pentru un om disciplinat patriotismul nu este alt ceva decît dorinţa de a servi Patriei, această dorinţă apare din considerentele pentru a face bine, pe cît de posibil mai frumos şi mai cu suflet. N. Dobroliubov

Serviciul civil (de alternativă) – o modalitate de înlocuire

a serviciului militar

Serviciul civil (de alternativă) este un drept de bază a drepturilor omului (art.18 a Declaraţiei Universale a drepturilor omului din 10 decembrie 1948). Dreptul la serviciul civil (de alternativă) reiese din dreptul omului la libertatea gîndirii, conştiinţei, religiei şi convingerilor; prin care se subînţelege dreptul omului de a alege de sine stătător sau în comun acord cu alţii o anumită religie sau refuzul de la aceasta; de a alege sau a schimba liber, de a avea sau a răspîndi careva convingeri religioase, precum şi de a acţiona în corespundere cu ele. Anume posibilitatea fiecăruia de a acţiona în corespundere cu convingerile propriei conştiinţe, permit dreptul fiecăruia de a hotărî pentru sine dacă este necesar utilizarea armei împotriva altor persoane.

Organizaţiile internaţionale au formulat un şir de norme internaţionale cu privire la serviciul civil (de alternativă), care obligau toate statele membre ale acestor organizaţii să respecte normele date. Aceste norme prevăd condiţiile cum trebuie să se desfășoare serviciul civil (de alternativă) şi garanţiile celora care ar putea refuza încorporarea serviciului militar din cauza convingerilor religioase sau pacifiste.

Normele internaţionale, care prevăd dreptul la libertatea gîndirii, conştiinţei şi liberei alegeri a unei religii sau a credinţei, sunt prevăzute în:

– art. 18 a Declaraţiei universale a drepturilor omului din 10 decembrie 1948;

– art. 9 a Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 04 noiembrie 1950;

– art. 18 a Pactului internaţional asupra drepturilor civile şi politice din 16 decembrie 1966.

Serviciul civil (de alternativă) şi-a găsit o reglementare mai amplă în ultimele două decenii. La 18 ianuarie 1994 Parlamentul European a primit Rezoluţia cu privire la această întrebare. În această rezoluţie este indicat faptul că: „refuzul de a satisface serviciul militar este un drept real” şi „dreptul persoanei de a refuza îndeplinirea serviciului militar din motive de conştiinţă trebuie de acordat doar acelora care într-adevăr o fac din motive religioase, morale, etice, umanitare sau alte motive similare”.

Recomandarea 1518 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, adoptată în mai 2001, menţionează că „exercitarea dreptului persoanei de a refuza de la îndeplinirea serviciului militar este în atenţia permanentă a Consiliului Europei de circa treizeci de ani”. Adunarea de asemenea a declarat că „dreptul persoanelor respective este un aspect fundamental al dreptului la libertatea de gîndire şi religie consfinţite în Declaraţia Universală a Dreptului Omului şi Convenţia Europeană privind protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”.

În majoritatea statelor Europene care sunt membre a ONU, serviciul civil (de alternativă) este recunoscut. Este important de menţionat faptul că, în fiecare an pe data de 15 mai în multe ţări Europene se sărbătoreşte ziua celor care au refuzat să satisfacă serviciul militar.

Dacă să ne referim la spaţiul ex-sovetic, în majoritatea statelor fostei URSS, serviciul civil (de alternativă) a apărut şi se dezvoltă chiar și în prezent puţin mai deferit, cu paşi mai mici, spre deosebire de statele Europene, dar totuşi, în principiu, bazîndu-se pe principiile generale care reflectă dreptul şi importanţa serviciului civil (de alternativă).

După destrămarea URSS, Republica Moldova a devenit un subiect de drept internaţional după adoptarea Declaraţiei de suverenitate a RSSM nr.148-XII din 23 iunie 1990 şi Declaraţiei de independenţă a Republicii Moldova nr.691-XII din 27 august 1991, prin urmare aderînd la diferite organizaţii internaţionale. Astfel, au fost implementate normele internaţionale cu privire la serviciul de alternativă şi la nivel naţional.

Spre deosebire de celelalte state ale CSI, Republica Moldova are cel mai liber serviciu de alternativă, dispunînd şi de cel mai mare număr de persoane care îl solicită, şi în mare măsură corespunde drepturilor omului şi a standardelor europene.

Serviciul civil (de alternativă) în Republica Moldova este reglementat de:

Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994;

Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245 din 18 iulie 2002;

Legea cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă) nr. 156 din 06.07.2007

Regulamentul organizării şi satisfacerii serviciul de alternativă, de alte acte legislative şi normative.

Conform art. 2 al Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei,cetăţenii care, din motive de conştiinţă, se eliberează de la îndeplinirea obligaţiei militare (a serviciul militar sub arme) execută serviciul civil, ce înlocuieşte serviciul militar, în modul stabilit de lege. Serviciul civil poate fi făcut şi de alţi cetăţeni, în conformitate cu legislaţia.

Legea „Cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)”. Conform art. 1 stabileşte, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi cu normele de drept internaţional, modul de înlocuire a serviciului militar cu serviciul civil (de alternativă) şi modul de satisfacere a serviciului civil (de alternativă) în scopul asigurării cadrului pentru manifestarea datoriei civice faţă de societate, compatibil cu dreptul cetăţenilor la libertatea gîndirii, conştiinţei, religiei şi convingerilor.

Prin art. 3 a Legii „Cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)”, cum este stipulat în diferite standarde şi recomandări internaţionale este stabilit dreptul la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil, comparativ cu legea cu privire la serviciul de alternativă nr. 633 din. 09 iulie 1991 (redacţia veche) este stabilit dreptul cetăţeanului de a refuza din motive de conştiinţă satisfacerea serviciului militar.

Noţiunea serviciului civil o putem găsi în art.2 a Legei „Cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)”, unde este indicat că:

„serviciul civil este un serviciul de stat, social util şi benevol, reprezentînd o alternativă pentru cetăţenii Republicii Moldova care, din convingeri religioase, pacifiste, etice, morale, umanitare şi din alte motive similare, nu pot îndeplini serviciul militar în termen”.

Spre deosebire de celelalte state membre a CSI, Republica Moldova ocupă unul din primele locuri după numărul persoanelor ce fac serviciul civil, aceasta se datorează situaţiei geopolitice în care se află ţara noastră. La un teren mic cu suprafaţa de 33843 km2 Republica Moldova are în vecinătate aşa state ca Ucraina şi România, cu care permanent se menţin relaţii prietenoase, de aceea lipseşte necesitatea existenţei unui contingent militar mare.

Analizînd statistica privind numărul persoanelor recrutaţi pentru încorporarea în serviciul militar, se observă o creştere a numărului celor ce doresc sa facă serviciul civil, dacă în anul 1992 din numărul total a persoanelor recrutate 50% aveau intenţia să facă serviciul civil, atunci în anul 1995 era 68%, iar în anul 1998 numărul a crescut pînă la 16 mii, adică de trei ori mai mare decît numărul persoanelor ce satisfac serviciul militar prin recrutare.

În conformitate cu prevederile art.11 al Legii „Cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)”, cetăţeanul care doreşte să fie scutit de serviciul militar în termen şi să fie încorporat în serviciul civil depune personal o cerere motivată reprezentantului serviciului civil în termen de 2 luni pînă la desfăşurarea încorporării curente în serviciul militar în termen, în serviciul cu termen redus sau în serviciul civil. În cererea se indică motivele şi circumstanţele care au determinat cetăţeanul să solicite înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil. Reprezentantul serviciului civil eliberează cetăţeanului un document care atestă înregistrarea cererii.

Conform Dispoziţiei Guvernului nr. 3 din 03.01.1998 „cu privire la criteriile de încorporare a cetăţenilor cu convingeri pacifiste şi religioase în serviciul civil (de alternativă)”, din cele 19 confesiuni înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, membrii a 10 dintre ele nu acceptă serviciul militar din motive religioase, fiind acceptaţi în serviciul civil (de alternativă). Aceste confesiuni sunt:

– Biserica Adventiştilor de Ziua a Şaptea;

– Creştinii de Ziua a Şaptea;

– Biserica Adventiştilor de Ziua a Şaptea – Mişcarea de reformaţiune;

– Creştinii ai Credinţei Evanghelice (Penticostali);

– Religia Iudaică (Cultul Mozaic);

– Societatea Conştiinţei Crişna;

– Religia Bahai;

– Martorii lui Iehova;

– Studenţii Bibliei;

– Creștinii evanghelişti Baptişti.

Trebuie de menţionat faptul că, în Republica Moldova activitatea organizaţiilor religioase este posibilă numai după îndeplinirea tuturor condiţiilor înregistrării de stat. Concomitent acestor organizaţii li se acordă posibilitatea de a-şi realiza activitatea sa ţinînd cont de propriile sale convingeri, de canonul său şi de tradiţiile pe care le au.

Pentru a recunoaşte dreptul la activitate a confesiunilor religioase, acestea din urmă trebuie să prezinte Parlamentului Regulamentul său, în care este indicat modul de activitate, cu indicarea principiilor de bază a religiei sale şi care sunt motivele în baza cărora aceştia refuză încorporarea în serviciul militar.

Cu toate că în Legea Republicii Moldova „Cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)”, este indicat despre convingerea religioasă, totuşi dreptul de a satisface serviciul civil (de alternativă) îl au doar acei cetăţeni care sunt membrii ai confesiunilor religioase, în care statutul lor interzice încorporarea în serviciul militar. Art. 4 al acestei Legi, în serviciul civil (de alternativă) nu se încorporează slujitori ai cultelor, călugării sau elevii (studenţi) instituţiilor de învăţămînt teologic.

Locul satisfacerii serviciului civil (de alternativă)

Conform art. 6 al Legii „Cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)” şi art. 4 al Regulamentului cu privire la modul de organizare şi executare a serviciului civil de către cetăţenii Republicii Moldova, serviciul civil se îndeplineşte în:

– instituţii publice;

– societăţi comerciale;

– domenii de asistenţa socială şi medicală;

– construcţii industriale;

– construcţii edilitare;

– construcţii de drumuri şi căi ferate;

– domenii de protecţie a mediului înconjurător;

– asociaţii agricole;

– întreprinderi de prelucrare a producţiei agricole;

– gospodăria comunală;

– formaţiuni speciale ale serviciul civil.

Încorporarea în serviciul civil

Conform art. 12 al Legii „Cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)” comisia de recrutare-încorporare examinează, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în şedinţă, în prezenţa cetăţeanului, motivele indicate în cererea de înlocuire a serviciului militar în termen cu serviciul civil şi potrivit rezultatelor examinării, adoptă hotărîrea. În baza hotărîrii privind încorporarea în serviciul civil, reprezentantul serviciului civil în unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi în unităţile teritoriale autonome cu statut special trimite cetăţeanul la locul de îndeplinire a serviciului civil. Pentru pregătire profesională specială, cetăţeanul încorporat în serviciul civil poate fi trimis în centrul de instrucţie. Cetăţenii care se încorporează în serviciul civil sunt supuşi unui examen medical în vederea constatării aptitudinii pentru serviciul civil.

Durata serviciului civil

Durata serviciului civil este de 12 luni. Pentru persoanele cu studii superioare, durata acestui serviciu este de 6 luni. Serviciul civil începe la data încheierii contractului individual de muncă pe o durată determinată. Zi a încheierii serviciului civil este ziua în care încetează contractul individual de muncă cu cetăţeanul care îndeplineşte serviciul civil, prin concedierea acestuia din serviciul civil. Contractul de muncă cu executantul serviciului civil va fi desfăcut de angajator în ziua expirării termenului de îndeplinire a serviciului civil. În durata serviciului civil nu intră:

– Absenţele şi întîrzierile nemotivate (lipsa de la serviciu fără motive întemiate mai mult de 4 ore consecutive în decurs de o zi).

– Durata ispăşirii pedepsei penale sau administrative sub forma de arest.

– Durata concediilor suplimentare acordate de angajator cetăţenilor care îmbină serviciul civil cu studii la o instituţie de învăţămînt.

Perioada serviciului civil se include în vechimea în muncă generală şi specială.

Rezoluţia Comisiei ONU pentru drepturile omului 1998/77 pe acest subiect reaminteşte statelor cu un sistem de satisfacere a serviciului militar obligatoriu unde aceste prevederi încă nu au fost făcute, de recomandarea sa pentru ca ei să prevadă pentru cei care refuză din motive de conştiinţă să satisfacă serviciul militar, diferite forme a serviciului de alternativă, care va fi compatibil cu principiile de conştiinţă a acestora, de caracter civil sau necombatant în interes public şi nu în caracter de pedeapsă”. Recomandarea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei din 1987, subliniază cerinţele că durata serviciului de alternativă „ar trebui, în comparaţie cu serviciul militar, să rămînă în limitele rezonabile”. Comitetul pentru drepturile omului în cazurile Convenţiei internaționale cu privire la drepturile civile şi politice, cere ca orice divergenţă apărută între durata serviciului de alternativă şi serviciul militar, să fie bazată pe criteriile obiective şi rezonabile cum ar fi natura serviciului specific relatat la necesităţile antrenamentului special pentru a îndeplini serviciul.

 

Republica Moldova şi-a îndreptat toate direcţiile sale spre un curs European, spre integrarea în Uniunea Europeană. Prin urmare, legislatorului îi revine ca sarcină să readucă legislaţia naţională în contextul standardelor Europene. Luînd în consideraţie recomandările experţilor Consiliului Europei asupra revizuirii Legii cu privire la serviciul de alternativă (nr.633/1991) Parlamentul a adoptat o nouă Lege cu privire la organizarea serviciul civil (de alternativă), nr.156 din 06.07.2007. La momentul de faţă sarcina de bază este de a duce la cunoştinţă cît mai multor tineri despre dreptul lor la înlocuirea serviciului militar în termen cu serviciul civil.

Cuvîntul pacifism a apărut de la latinescul „pacificus”- ceea ce semnifică mişcări active pe plan internațional, care luptă împotriva oricărui tip de conflict armat. Pacifism – concepţie despre lume, care condamnă războaiele (conflictele militare) indiferent de caracterul şi scopul lor, insistă pe necesitatea dezarmării generale şi soluţionarea conflictelor exclusiv prin metode paşnice. Prin convingerile pacifiste este indicat faptul că, este imposibil de a asigura pacea pe pămînt, securitatea statului şi a cetăţenilor săi în condiţiile goanei după înarmarea fiecărei ţări, iar conflictele apărute se rezolvă pe căi violente cu folosirea armelor. Pacea poate fi asigurată doar prin dezarmarea generală şi completă a tuturor ţărilor şi implementarea Culturii Păcii.

Membrii ai Asociaţiei Republicane a Tinerilor Pacifiști «Pentru pace în Moldova» pot fi cetăţeni Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizii indiferent de naţionalitate, religie şi provenienţa socială, care au împlinit vîrsta de 16 ani, care împartăşesc ideile pacifismului şi sunt interesate în atingerea scopurilor şi sarcinilor Asociaţiei şi care participă activ în activităţile ei. Pacifismul dezaprobă și condamnă folosirea sub orice formă a războiului sau violenței ca instrument de rezolvare și mediere a situațiilor conflictuale. Din contra el promovează metode de aplanare mijloace exclusiv pașnice și fără a face uz de violență.


 

Hosting